Simpozionul Municipal „România modernă, de la proiect politic la realitate istorică”

Colegiul Național „Grigore Moisil” din București vă adresează INVITAȚIA de a participa la Simpozionul Municipal „România modernă: de la proiect politic la realitate istorică”, ediția a IV-a, desfășurat în data de 3 iunie 2026, la Colegiul Național 
„Grigore Moisil”. Activitatea este cuprinsă în CPEEM 2026 ISMB nr. 2009/04.02.2026, domeniul A2, poziția 24. 

Lucrările Simpozionului se realizează pe 3 secțiuni de lucru:          

1. Eseu istoric/Studiu de caz;
2. Prezentări PowerPoint, Canva etc.;                                                           
3. Creații artistice (desen, pictură, fotografie etc. format A3, A4 etc.).

Informații utile: 

• Termen de predare al lucrărilor: 30 mai 2026.
• Simpozionul se va desfășura ÎN FORMAT FIZIC la Colegiul Național „Grigore Moisil”, Bulevardul Timișoara 33, Sector 6, București. Se vor trimite în timp util informații cu privire la programul evenimentului. 
• Cele mai bune lucrări vor fi premiate cu: Premiul I, Premiul II, Premiul III și Mențiuni, pentru fiecare secțiune în parte, separat pentru gimnaziu și liceu. 
• Participarea se realizează DOAR în format fizic, neexistând posibilitatea participării în format online/hibrid.
• Fiecare profesor poate coordona cel mult 3 lucrări.
• Timpul alocat prezentării este de 10 minute.
• Cerințe Tehnice: pentru eseu – Times New Roman 12, spațiere 1.5; pentru PowerPoint – 15-20 de slide-uri. O lucrare poate avea 1-3 autori.
• Diplomele de participare și diplomele de premii se vor ridica de la secretariatul unității de învățământ organizatoare. Participanții din anii trecuți care nu au ridicat diplomele, le vor putea ridica de la secretariat, în programul cu publicul. 

• Înscrierile se fac la adresa: https://forms.gle/tTQ3ARToCuztabN26
• Persoană de contact: Prof. metodist Grădinaru Doru-Nicolae, tel. 0751.550.500, dgradinaru@moisil.ro

TEMA CENTRALĂ A EDIȚIEI: Monarhia română – de la ereditatea dinastică la criza succesiunii

Listă orientativă de subiecte propuse:

·  Prințul Nicolae – un regent între datorie și vocația libertății (1927–1930)

·  Prințesa Ileana a României – de la educația regală la viața monahală în exil

·  Prințul Mircea – copilul regal al Primului Război Mondial

· Prințul Carol și dilemele moștenitorului tronului (1900–1925) – studiu asupra formării sale și conflictului dintre datorie și pasiune.

·  Prințul Mihai ca rege minor (1927–1930) – simbol și instrument al regenței.

·  Regina Elisabeta („Carmen Sylva”) – între artă, filantropie și destin regal

·  Regina Elisabeta și promovarea culturii române în Europa

·  Prințul Nicolae – între loialitate dinastică și exil forțat

·  Criza dinastică a anilor 1925–1930: renunțarea lui Carol și consecințele politice

·  Curtea Regală de la Sinaia – reședință, simbol și laborator al modernității

·  Palatul Elisabeta – istoria unei case cu destin politic

·  Ceremonialul regal în România interbelică

·  Prințul Carol și scandalul Zizi Lambrino – o criză dinastică timpurie

·  Prințul Nicolae și mișcarea aviatică românească

·  Regina Elisabeta și mișcarea feministă timpurie în România

·  Regina Maria și relația cu Winston Churchill – o prietenie diplomatică

·  Restituirea demnității monarhice după 1989 – între nostalgie și dispută politică

·  Regele Mihai în Parlamentul României (2011): un moment de reconciliere istorică

·  Monarhia constituțională – model de stabilitate în Europa contemporană

·  Mass-media și Familia Regală – între respect și senzaționalism

·  Monarhia în era rețelelor sociale: imaginea publică a Coroanei în mediul online

·  Monarhia română și modelul britanic – similitudini și diferențe simbolice

·  Monarhia în era rețelelor sociale: imaginea publică a Coroanei în mediul online

·  Regalitatea și diplomația simbolică: vizitele Familiei Regale după 1990

·  Monarhia română în context european: între tradiție, reformă și identitate națională

·  Femeile Casei Regale a României – între datorie dinastică și influență socială

·  Principesa Margareta și renașterea simbolică a monarhiei române

·  Rolul Casei Regale în societatea românească contemporană

·  Orice alt subiect care are legătură cu tema centrală a ediției

CRITERII DE JURIZARE

Evaluarea lucrărilor participante la concursul din cadrul simpozionului, pentru secțiunile eseu istoric și prezentare PowerPoint, se va realiza având în vedere următoarele criterii:

• rigoarea științifică a lucrării;
• corectitudinea gramaticală;
• originalitatea temei;
• oferirea de judecăți de valoare și interpretare a evenimentelor istorice;
• bibliografia utilizată;
• prezentarea orală a lucrării;
• capacitatea de sinteză;
• impactul asupra publicului;
• încadrarea în timpul alocat prezentării;
• argumentarea propriilor opinii;
• aspectul prezentării.

Evaluarea lucrărilor participante la concursul din cadrul simpozionului, pentru secțiunea creații artistice, se va realiza având în vedere următoarele criterii:

• creativitate;
• execuție tehnică;
• complexitatea viziunii asupra temei;
• abilitatea de a prezenta lucrarea;
• ilustrarea unor aspecte istorice în cadrul lucrării;
• impactul vizual și comunicativ;
• argumentarea propriilor opinii;
• încadrarea în timpul alocat prezentării;
• abilități artistice. 

Scopul proiectului: informarea şi educarea elevilor în legătură cu faptele istorice ale străbunilor noștri, cu activitatea politică şi culturală şi rolul opiniei publice puse în slujba neamului românesc, respectarea valorilor naţionale şi instituţionale; creşterea conștientizării, a nivelului de învăţare şi îmbogăţirea cunoştinţelor istorice.

Grupul ţintă este reprezentat de elevii din unitățile de învățământ preuniversitar din Municipiul București, dar și din alte județe din țară, din clasele V-VIII, respectiv IX-XII. Totodată, aici se adaugă și cadrele didactice coordonatoare.

---