Într-o perioadă în care extremismul este din ce în ce mai prezent (ne aducem aminte cum în noiembrie oamenii căutau pe internet ce înseamnă a fi legionar), Ministerul Educației decide scoaterea Istoriei și Geografiei din Trunchiul Comun de la profilurile real și tehnic, iar la profilul umanist se remarcă o scădere a numărului de ore.
Reprezentanți ai ministerului explică faptul că elevii vor avea posiblitatea să aleagă într-o mai mare măsură ce materii să urmeze în ciclul superior al liceului. Dar care elev de la real ar alege Istoria? Cu siguranță ar alege tot ceva ce ține de Matematică sau Fizică, știind că vine Bacul, iar deja mesajul oficialităților, prin reducerea numărului de ore de Istorie și Geografie, este deja acela că nu sunt importante. Dacă erau atât de importante, nu le scoteau din trunchiul comun, nu?
De asemenea, să nu uităm faptul că elevul alege, de cele mai multe ori, ceea ce îi este mai ușor, ori învățarea este un proces complex, adesea obositor. Oare câți elevi ar alege, ținând cont de aceste considerente, Istoria și Geografia? Din același motiv, să ne gândim și la posibilitatea cealaltă: într-un anumit liceu, din varii motive, se introduc foarte multe ore de istorie. La toate clasele, indiferent de profil și specializare. Nu cumva ar dezavantaja alte materii? De aici putem înțelege că este totuși nevoie de echilibru clar și unitar pentru toate liceele între disciplinele școlare aflate în oferta curriculară (și mai amuzant: folosim cuvântul curriculum, dar scoatem Limba Latină de la clasele de Filologie).
„Istoricul trebuie să aibă multă fantezie și nu este rău dacă are și talent literar.” – Grigore Moisil
Actualmente, la clasa a IX-a de real este în prezent o singură oră, iar la cele de profil umanist sunt două ore. Un profesor, într-un an de zile trebuie să se încadreze să predea, într-o oră sau cel mult două pe săptămână, 5000 de ani de istorie. Este o alergătură continuă din care adesea nu se mai înțelege nimic. Cu toate acestea, ministerul se gândește să reducă numărul de ore, spunând chiar că Istoria Românilor, care se preda până acum la clasa a XII-a, va fi și ea mutată în clasele a IX-a și a X-a (desigur, existau deja lecții ce țineau de istoria românilor, dar chiar și așa, ar fi o aglomerare și mai mare a materiei).
Următorul aspect intens vehiculat în ultima perioadă este legat de faptul că Istoria, deși materie de cultură generală, s-ar preta mai degrabă predată în clasele mai mici, nu în ciclul superior al liceului, când deja se presupune faptul că nu mai facem școală generală, ci mergem spre o ușoară specializare. Totuși, cei care folosesc acest argument pentru reducerea sau chiar eliminarea orelor de Istorie, nu au venit cu un surplus de ore la gimnaziu (cel puțin deocamdată) sau la ciclul inferior al liceului (ba chiar la clasa a X-a Științe Sociale s-a redus cu 1 numărul de ore de Istorie) și au și pierdut din vedere și un anumit aspect: educabilul din clasele a XI-a și a XII-a posedă o mai mare capacitate de gândire critică și de emitere a unor judecăți de valoare pe baza unor fapte istorice decât un copil de școală generală care abia învață ce este acela un voievod.
„Istoria ne arată că din istorie nu învățăm nimic.” – Antoine de Saint-Exupery
Să ne mai uităm și la un alt aspect: numărul de ore de Istorie la nivelul Europei. România este cred că pe ultimul loc la acest capitol, cu o medie de o oră și ceva pe săptămână, față de alte state care au 3, poate chiar 4 ore de Istorie. În Spania, spre exemplu, Istoria este materie de Bacalaureat, indiferent de profilul pe care l-a urmat absolventul.
Dacă ne uităm la filmele americane, observăm un aspect foarte interesant: dacă apare un personaj care este profesor, de cele mai multe ori, acesta este de Istorie sau de Geografie. Până și prin acest detaliu putem observa faptul că, în societatea americană, profesorul de Istorie este mult mai respectat.
Dacă luăm în calcul argumentele unor voci care susțin scoaterea Istoriei ca disciplină obligatorie, ne putem oare gândi că ce rost are să studiem Războiul Rece, Instaurarea Regimul Comunist în România, Criza Rachetelor Cubaneze sau Ultimatumul sovietic dat României în 1940? Ei bine, într-o lume care pare din ce în ce mai tensionată, cu ambiții de reconstruire a unor vechi imperii, istoria se poate repeta cu ușurință (ceea ce unii analiști susțin deja că se întâmplă), iar noi, românii, ne aflăm în același loc în care, nu foarte demult, se perindau otomanii sau frații noștri sovieticii (nu zic prieteni, căci prietenii ți-i alegi).
„Istoria este un vast sistem de atenționare timpurie.” – Norman Cousins
Un alt aspect foarte important este legat de introducerea Istoriei Evreilor.Holocaustul și a Istoriei Comunismului din România în Trunchiul Comun la clasele a XI-a și a XII-a, indiferent de profil și specializare (inclusiv la real și tehnic). Materii de specialitate, acestea ar fi putut fi, în cel mai bun caz, unități de învățare (capitole) cuprinse în studiul Istoriei ca disciplină de sine stătătoare. Introducerea Istoriei Evreilor. Holocaustul (un popor demn de toată stima, de altfel) în detrimentul orelor de Istorie, într-un context politic și social foarte incert, poate duce la nașterea unui antisemitism poate chiar mai puternic decât cel din Interbelic, în special în rândul celor care nu cunosc foarte bine istoria (tocmai am demonstrat mai sus că unii oameni nu cunosc nici ce înseamnă cuvântul legionar). De asemenea, o materie specială cu numele de Istoria Comunismului din România poate duce, în unele cazuri, chiar la apariția unor nostalgici ai comunismului (nu că nu am avea deja nostalgici ai comunismului, în toate păturile societății).
„Au existat cu siguranță momente în care Dumnezeu sau zeii despre care oamenii cred că au creat această lume și tot ce este în ea ar fi putut să regrete că făcuseră acest lucru.” – Eric Hobsbawm
Dacă facem apel la istorie, propun o scurtă incursiune în timp, la momentul Marilor Reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza. Legea Instrucțiunii Publice din 1864 prevedea învățământul obligatoriu și gratuit pentru toți cetățenii. Dar care să fi fost motivul? Să se dezvolte societatea? (indiferent ce înțelegem prin dezvoltare) Să aibă toți oamenii un trai mai bun? Nici pe departe. Frecventarea învățământului primar aducea un avantaj statului român: transforma oamenii în cetățeni. În prezent, procentul de analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 și 45% (ținând cont de variațiile de conceptualizare și de marjele de eroare), ori în această situație, scoaterea Istoriei din Trunchiul Comun nu face altceva decât să saboteze principalul deziderat al învățământului: să formeze cetățeni activi, funcționali și responsabili, Istoria fiind o disciplină care tratează, în general, probleme legate de societate și de funcționalitatea acesteia.
„Istoria nu seamănă niciodată cu istoria atunci când tu o trăiești.” – John W. Gardner
În final, un ultim argument pentru reducerea numărului de ore care mi-a atras atenția este acela că „Modelul actual de predare a Istoriei la liceu ne produce analfabeți funcțional după liceu, oameni care știu pseudo-istorie, oameni care vorbesc despre dacopatii” (D. David). Desigur, în urma acestei constatări, în loc să se rezolve problema cu modul în care se predă Istoria, s-a găsit o variantă mai simplă: o scoatem de tot, așa că nu mai există problema.
